Meloterapia sau Terapia prin Sunet

Știai că exisă terapie prin muzică?

O modalitate eficientă de a face față stresului o reprezintă ascultarea muzicii. 

Fiecare dintre noi are un anumit artist preferat , un anumit stil muzical pe care preferă să îl asculte în favoarea celorlaltor stiluri muzicale. 

Ascultarea muzicii este un mod de a ne relaxa şi de a evada pentru un timp din vâltoarea problemelor cotidiene. 

În cadrul muzicoterapiei se foloseşte preponderent muzica clasică deoarece eficienţa ei a fost demonstrată prin numeroase studii ştiinţifice ce au arătat că ascultarea muzicii clasice reduce nivelul de nervozitate ,oboseală, anxietate şi stres al persoanelor.                                                                                                                      “Meloterapia reprezintă ascultarea unor partituri muzicale cu sunete existente în natură (sunetul picăturilor de ploaie, valurile mării, cântecul păsărilor etc.) cu forme repetitive, pentru a se crea acea  stare specifică de calm, relaxare, acea stare de pace şi armonie.”

Termenul de meloterapie a fost inventat de Dr. Mousson Launage în anul 1924 pentru a semnifica efectul muzicii în progresul vindecării sau vindecarea unei boli. 

Termenul derivă din melos, ce are aceleaşi rădăcini ca şi melody şi therapy. 

Conform lui Platon melodia, a fost compusă din trei părţi : cuvintele, armonia şi ritmul(Rep.368D); înseamnă deasemenea muzica pe care un cântec este stabilit.

 Therapeia, aşa cum au definit-o Liddell şi Scott, denotă un serviciu făcut celor bolnavi,suferinzi, avand semnificaţia de remediu, leac.

 Aşadar, putem spune , că meloterapia înseamnă tratamentul bolii prin muzică, în care muzica este agentul terapeutic. 

Sunetul este principala metodă prin care animalele superioare îşi exprimă emoţiile şi precedă limbajul.

 Grecii pun inventarea lirei pe seama lui Hermes. 

Acesta din urmă, dupa ce a inventat lira i-a dat-o lui Appolo care i-a dat la schimb toiagul auriu cu trei frunze, aducătorul de prosperitate şi bogăţie.

 Relaţia dintre muzică şi medicină nu este una nouă. Apollo fiind considerat zeul amândorura. 

Pitagora spune despre muzică, că aceasta este un remediu admirabil în afecţiunile trupului şi ale minţii. Democrit susţine că în multe boli, sunetul flautului a fost un suveran al remediului.(The evolution of melotherapy)     

Muzicoterapia este o metodă de terapie prin muzică şi sunete armonioase, fiind terapia care are la bază o melodie.

 În ziua de azi există numeroase institute de cercetări şi sanatorii ce folosesc ca metodă complementară de tratament muzica. 

Ascultarea muzicii poate ameliora sau chiar vindeca o serie de afecţiuni precum : anxietatea, nervozitatea, depresia, migrenele şi durerile de cap, hipertensiunea arterială, palpitaţiile, boala Parkinson, boala Alzheimer etc.             

Teoria vibraţiilor în micro şi macrocosmos susţine că muzica există la un nivel fizic. 

O coardă produce un ton prin vibraţia sa la o viteză specifică, iar astăzi spunem că diapazonul de concert A este egal cu 440 de vibraţii pe minut (masurat în hertzi,Hz), şi că devine perceptibil auzului făcând moleculele din aerul înconjurător să vibreze la aceeaşi viteză. 

Când aceste vibraţii întâlnesc urechea unui ascultător, operaţii perceptive şi cognitive complexe se produc în creier şi îl duc pe ascultător la concluzia că acel ton A este produs de oboi pentru a iniţia orchestra. 

Diapazonul de concert este un compromis istoric. La sfârşitul secolului şaptisprezece A era egal cu 415 Hz. În orchestrele moderne precum Filarmonica Berlin întălţimea sunetului este de 445 Hz, ceea ce dă orchestrei o stralucire suplimentară. 

Astăzi viteza vibraţiei unei note poate fi măsurată exact. Pentru Pytagora însă, acest lucru nu era posibil.Ceea ce a măsurat el mai exact, au fost proporţiile matematice între tonuri şi intervale,produse de o coardă. 

El a descoperit o serie de legi ale relaţiei dintre lungimea corzii şi înălţimea sunetului.De exemplu dacă o coardă vibrează liber, nota fundamentală corespunde lungimii de coardă de 1.(440 Hz).

Daca este împarţită pe jumătate, vibrează la viteză dublă(2 :1 – 880 Hz).Dacă este împărţită în trei, vibraţia va fi de trei ori mai rapidă( 3:1- 1320 Hz). Exista un mod regulat, mathematic, proportional al relaţiei dintre lungimea corzii şi viteza vibraţiei. 

Cum însă experimentează mintea umană muzica la un nivel psihologic? 

Experimentăm vibraţiile ca note, şi (poate) interacţiunea notelor ca muzică. Lungimea corzii şi viteza vibraţiei pot fi măsurate, proporţii exacte în lumea fizică, cantităţi.

 Notele şi muzica sunt calităţi, fenomenul vibrational aşa cum sunt ele interepretate de mintea umană. 

Când studiem vibraţia dintr-un punct de vedere calitativ înţelegem că acea coardă atunci când este împărţită în două produce aceeaşi notă, dar cu o octavă mai sus.

Octava este un principiu fundamental al acusticii şi psihoacusticii, şi toată lumea a experimentat-o. Fără octavă nu are fi posibil ca femeile şi bărbaţii (şi copiii) să cânte la unison. 

Octava este un fenomen universal şi muzica ar fi imposibilă fără ea. 

Pythagora a descoperit că muzica este bazată pe legile naturii. Însă, el nu s-a oprit aici şi a făcut un pas mai departe.

 Mintea umană este capabilă să perceapă vibraţiile şi proporţiile de tonuri ca fiind note muzicale şi intervale. Phytagora spune că notele şi intervalele sunt deasemenea reflecţii ale unui nivel cosmic, spiritual. 

Acest nivel nu poate fi auzit însă a fiinţă umană poate reflecta sau medita la principiile universale care sunt urmate de corpurile cereşti.Conform gândirii Phytagoreice, planetele în aceleaşi frecvenţe şi proporţii ca şi muzica.Aceasta este muzica sferelor. 

Ordinea organizată a notelor muzicale este o reflecţie microcosmică a ordinii macrocosmice, incluzând tot universul- trup, minte şi spirit. 

Această filosofie a fost dezvoltată mai departe de Platon.

 “Meloterapia este folosirea muzicii şi a elementelor muzicale (sunet, ritm, melodie şi armonie) de către un terapeut specializat în meloterapie cu un client sau cu un grup, în procesul ce are ca scop să faciliteze şi să promoveze comunicarea, relaţiile, învăţarea, exprimarea şi alte obiective terapeutice, pentru a satisface o serie de nevoi fizice, emoţionale, mentale, sociale şi cognitive.

 Meloterapia urmăreşte să dezvolte potenţialul şi să restabilească funcţiile individuale astfel încât persoana să obţină o integrare intra şi inter- personală şi o calitate a vieţii mai bună prin prevenţie, reabilitare şi

 tratament.”            

Meloterapia practicată pe populaţia clinică şi deasemenea practicată de populaţia non-clinică, atunci când oamenii caută terapie pentru a-şi explora resursele, pentru a se autocunoaşte , pentru a obţine o sănătate şi o viaţă mai bună.         

Meloterapia comportamentală, este terapia în care specialistul foloseşte muzica pentru a modifica sau a creşte comportamentele prosociale şi a reduce sau a elimina comportamentele antisociale. În aceste situaţii, muzica poate fi folosită ca o întărire pozitivă sau negativă.                    

Meloterapia psihoterapeutică este folosită atunci când se doreşte ca persoana să obţină un insight cu privire la nevoile pe care le are , la viaţa ei, abordarea psihodinamică va implica obţinerea conştientizării problemelor, gândurilor, sentimentelor, atitudinilor şi conflictelor.    

Meloterapia educaţională se desfăşoară într-o instituţie educaţională unde obiectivele unui program educaţional au influenţă asupra abordării terapiei prin muzică, şi în care se urmăreşte dezvoltarea şi realizarea potenţialului.                     Meloterapia este un proces sistematic de intervenţie în care terapeutul ajută clientul să obţină sănătate, folosind experienţele muzicale şi relaţiile care se dezvoltă prin ele ca forţe dinamice ale schimbării.( Defining Music Therapy, Kenneth Bruscia,1988).

Tu ce muzică asculți?

Dacă ți-a plăcut articolul dă un share și facilitează accesul la informație!

Larisa Herculea Andronic

Psihoterapeut și Hipnoterapeut